CAPITOLUL II
MISIUNEA, VIZIUNEA, VALORILE ȘI PRINCIPIILE ȘCOLII

II.1. MISIUNEA ŞCOLII

Școala Gimnazială ”Toldy” Sânnicolau de Munte își propune să asigure un climat propice acordării șanselor egale tuturor copiilor indiferent de etnie, să ofere un mediu adecvat atât dezvoltării personale a elevilor cât și promovării educației interculturale și multiculturale.

Îmbinând politicile educaționale cu tradițiile învățământului bihorean, Școala Gimnazială ”Toldy” Sânnicolau de Munte urmărește să asigure premisele necesare dezvoltării unui sistem de învățământ modern, de calitate, deschis, axat pe promovarea valențelor democrației europene.

II.2.VIZIUNEA ŞCOLII

Școala Gimnazială ”Toldy” Sânnicolau de Munteva fi și în secolul XXI în slujba comunității, având capacitatea de a funcționa ca o structură eficientă  și echitabilă pentru toate categoriile de copiii din satele Sânnicolau de Munteşi Cubulcut și de a asigura progresul tuturor elevilor săi.Țelul nostru este să ne menţinem prestigiul de unitate şcolară de referinţă integrată nevoilor sociale ale comunității, care să realizeze pregătirea astăzi pentru viitorul de mâine al unor  generaţii de tineri activi şi creativi, cu gândire flexibilă, cu abilităţi de comunicare interculturală şi cu competenţe antreprenoriale care să contribuie la integrarea cu succes în viaţa comunităţii şi la opţiunea învăţării pe tot parcursul vieţii.

II. 3.VALORI ŞI PRINCIPII CULTIVATE Şl PROMOVATE DE ŞCOALĂ

Cooperare: să realizăm lucruri mai bune împreună: elevi, cadre didactice, părinţi, personalul şcolii, comunitate;

Autonomie: să acţionăm şi să luăm decizii în mod autonom, să avem iniţiative, să ne formăm un stil de viaţă eficient.

Eficiență: să ne înbunătăţim continuu munca pe care o desfăşurăm, să nu facem risipă de timp, energie, material, bani, ş.a.

Responsabilitate: să ducem la îndeplinire atribuţiile care ne revin, să ne asumăm răspunderea

Integritate: să avem puterea  de a spune întotdeauna adevărul, să acţionăm onest în gând şi în faptă.

Colegialitate şi generozitate: să creăm împreună un climat de siguranţă şi încredere reciprocă, de întrajutorare şi compasiune pentru depăşirea momentelor dificile din viaţă, de simpatie şi sprijin moral; să nu fim indiferenţi la ceea ce se întâmplă în jurul nostru.

Respect: doar prin respecct reciproc putem oferi un climat social adecvat educației, prin prevenirea  violenței psihice și fizice, a faptelor de corupție și discriminării în mediul școlar și promovarea interculturalității.

CAPITOLUL III
OPȚIUNI STRATEGICE

Școala Gimnazială ”Toldy” Sânnicolau de Munte are următoarele ţinte strategice în perioada 2021-2026:

1. Reforma şi personalizarea procesului instructiv-educativ;
2. Creşterea calităţii fluxurilor de elevi şi asigurarea finalităţilor educaţionale;
3. Îmbunătăţirea standardelor de performanţă a resurselor umane şi a managementului şcolar;
4. Ameliorarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale şi generalizarea accesului la informatia electronică
5. Adaptarea ofertei educaţionale
6. Optimizarea relaţiilor intersistemice, comunitare şi internaţionale.
7. Realizarea unei şcoli incluzive prin adoptarea strategiilor de personalizare a procesului instructiv-educativ, prevenirea eşecului şcolar şi includerea tuturor elevilor într-o formă superioară de şcolarizare.
8. Asigurarea creșterii calităţii în educaţie pentru toate domeniile și toți indicatorii din standardele de evaluare periodică a unităților de învățământ preuniversitar

1. REFORMA ŞI PERSONALIZAREA PROCESULUI  INSTRUCTIV-EDUCATIV

Reforma şi personalizarea curriculum-ului impune ca prioritate in perioada 2021-2026 armonizarea celor trei componente ale acestuia in vederea recuplării învăţământului la nevoile de calificare resimţite in economie, administraţie, viaţă socială şi cultură. În contextul actual socio-economic şi politic misiunea şcolii se identifică cu opţiunea pentru modernitate şi performanţă.

Deschiderea continuă a societăţii româneşti spre valorile democratice internaţionale coroborate cu provocările globalizării economiei mondiale şi de integrarea in Uniunea Europeană creează numeroase oportunităţi in ceea ce priveşte mobilitatea forţei de muncă şi abordarea (prin planul de şcolarizare) unor specializări profesionale specifice societăţii tehnologice şi informaţionale moderne. Componentele curriculum-ului trebuie să asigure practicarea unui învăţământ  care să profileze caractere şi să asigure formarea tânărului apt să facă faţă schimbărilor rapide.

Proiectarea curriculară, pentru perioada 2021-2026 are in vedere următoarele obiective strategice:

– asigurarea finalităţilor educaţionale şi a egalităţii şanselor pentru toţi absolvenţii (promovarea examenelor nationale, accesul in niveluri superioare de invăţământ);

– organizarea unui proces de invăţământ flexibil şi diversificat (TC + CDS) raportat la necesităţile şi optiunile elevilor și ale părinților;

– stimularea competiţiei şi orientarea spre centre de excelenţă a elevilor capabili de performanţă;

– readucerea invăţării in orele de clasă şi reducerea dependenţei succesului şcolar de „învăţământul paralel”;

– asigurarea tehnicilor de învăţare  individuală necesare pe parcursul intregii vieţi;

– realizarea de programe de studiu personalizate şi atractive pentru disciplinele opţionale oferite;

– flexibilitatea deciziilor curriculare la nivelul unităţii şcolare, a catedrelor şi cadrelor didactice;

– proiectarea disciplinelor opţionale pe parcursul unui semestru, a unui an şcolar sau pe intreg ciclu de învăţământ după următoarea schemă principală de elaborare:

– argument;

– obiective de referinţă şi activităţi de învăţare;

– listă de conţinuturi;

– modalităţi de evaluare;

– corelaţia funcţională între discipline şi arii curriculare;

– formarea capacităţilor de a aborda complet o problemă, de a formula idei şi a testa soluţii;

– flexibilitatea evaluărilor ( initiale, pe parcurs şi sumative);

– predare şi asistenţă la ore cu echipe formate din profesori de specializări apropiate pentru dinamizarea activităţii şi asigurarea interdisciplinaritaţii;

– crearea abilităţilor de utilizare a tehnicii de calcul, accesul la resursele informaţionale din ţară şi străinătate, utilizarea platformelor de predare/învățare online.

– promovarea valorilor moral-civice, culturale specifice societăţii democratice;

– proiectarea şi dezvoltarea de opţionale noi (discipline) care să asigure competenţe în domenii diverse:

-educaţia in spiritul comunicării interculturale, educaţia informaţională, educatia economică, educaţia antreprenorială, educaţia juridică, educaţia moral-civică, estetică şi cultivarea sensibilităţii.

2.CREŞTEREA CALITĂŢII FLUXURILOR DE ELEVI ŞI ASIGURAREA FINALITĂŢILOR EDUCAŢIONALE

Desăvârşirea personalităţii copilului este un proces de durată. Desfăşurarea lui pe parcursul şcolarizării în ciclul primar şi gimnazial are ca punct terminus exprimarea opţiunii in ceea ce priveşte continuarea studiilor. Acesta este un act de maturitate cu profunde semnificaţii.

Obiectivele strategice in formarea potențialului uman reprezentat de fluxurile de elevi care optează pentru unitatea şcolară sunt:

– întărirea suportului şi statutului social al elevului;

– crearea condiţiilor cele mai optime funcţionării instituţiei de învăţământ;

– crearea autonomiei morale şi iniţiativei proprii în alegerea carierei;

– formarea în spiritul cunoaşterii şi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, al demnitaţii şi toleranţei, a schimbului liber de opinii intr-o societate democratică.

– însuşirea valorilor morale ale statului de drept a economiei de piaţă bazată pe respectul proprietăţii şi pe competiţia liberă;

– asigurarea unor tehnici de muncă pentru forrnarea intelectuală, formarea competenţelor cheie necesare într-o societate a cunoaşterii;

– asigurarea condiţiilor speciale de studiu şi instruire pentru elevii capabili de performaţă cu atenţie deosebită pentru elevii din învăţământul gimnazial.

– adaptabilitatea la schimbare şi la ritmul ei;

– stimularea potenţialului creativ, intuitiv şi imaginativ;

– încurajarea potentialului de proiecţie (planificare), materializare şi evaluare;

– dezvoltarea capacităţii de integrare activă in grupuri sociale (familie, mediu şcolar, mediu profesional);

– decizia personală în asumarea riscului; activitatea in echipă, colaborarea, evaluarea şi reevaluarea rezultatelor, responsabilitatea pentru o activitate realizată;

– dobândirea competenţelor lingvistice pentru comunicarea orală şi scrisă în cel puţin o limbă de circulaţie internaţională;

– însuşirea tehnicii şi vocabularului de comunicare interpersonală şi social.

– dobândirea capacităţii de utilizare a tehnologiilor asistate de calculator in activitiiţile practice;

– formarea responsabilităţii pentu propria dezvoltare şi sănătate;

– dobândirea increderii in sine şi in reuşita personal;

– crearea capacităţii de evaluare a colectivului, a membrilor lui şi a propriei persoane;

– asigurarea unui climat şcolar de sigurantă fizică şi psihică.

1. ÎMBUNĂTĂŢIREA STANDARDELOR DE PERFORMANŢĂ A   RESURSELOR   UMANE ŞI A MANAGEMENTULUI ŞCOLAR

Nevoile de formare a personalului sunt extrem de diversificate şi cuprinzătoare şi se referă la conceptul modern de formare continuă şi la educaţia pe parcursul întregii vieţi.

Întreaga activitate are ca scop final asigurarea formării centrate pe elevi, abordarea interdisciplinară, utilizând metodele interactive, evaluarea de competenţe şi atingerea unor performanţe superioare.

Gestionarea şi reforma resurselor umane are următoarele obiective strategice:

– reforma managementului şcolar prin descentralizare şi întărirea autonomiei colectivelor de catedră (la nivelul catedrelor, claselor);

– pregătirea managerială specializată a personalului didactic ca parte a formării profesionale;

– perfecţionarea cadrelor didactice in sensul caracterului formativ al învăţământului şi renunţarea la învăţământul teoretizat (dopat cu date nesemnificative);

– folosirea metodelor eficiente de predare/învăţare (dezbateri participative, interactive) care presupun cunoaşterea potenţialului intelectual şi psihologic al fiecărui elev);

– organizarea formării continue a personalului didactic pe baze moderne;

– stimularea cadrelor didactice să cunoască bine cel puţin o limbă de circulaţie internaţională (organizarea de cursuri la nivelul fiecărei catedre);

– însuşirea deprinderilor de utilizare a tehnicii de calcul şi accesare a internetulului – colaborări cu cadre didactice din ţară şi străinătate pe diferite teme care să vizeze perfecţionarea învăţământului românesc;

– valorificarea la maximum a cadrului legislative în domeniul formării şi perfecţionării cadrelor (accesul la programe naţionale şi internaţionale de pregătire profesională).

– formarea continuă a tuturor membrilor colectivului profesoral atât la nivelul unitătii şcolare cât şi prin centre specializate: Inspectoratul Şcolar Judeţean, Casa Corpului Didactic, Agenţia Natională pentru Programe Comunitare, Universităţi; formele de perfecţionare promovate:

– autoperfecţionare-studiu autoindus;

– cursuri prin corespondenţă (pachete informaţionale, proiecte, cursuri metodologice);

– perfecţionare in cadrul unor programe regionale, naţionale şi internaţionale.

– cunoaşterea fiecărui membru al colectivului printr-o observare atentă, analiza obiectivă a rezultatelor activităţii, distribuţia judicioasă a sarcinilor şi evaluarea periodică a rezultatelor;

– iniţierea de activităţi de consiliere şi orientare a cadrelor didactice raportate la proiectele unitaţii şcolare pe termen scurt şi mediu, a misiunii, obiectivului şi prsonalităţii unităţii şcolare;

– în perioada 2021-2026 cel puţin 5 cadre didactice să participe, la diferite forme de perfecţionare în ţări din Uniunea Europeană.

– reconsiderarea raportului între „sancţiune şi recompensă”; valorificarea potenţialului de stimulare creat de Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 şi a Legii nr. 284/2010, lege cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice – gradaţii de merit, premii, distincţii etc. şi de legislaţia în domeniul autonomiei, descentralizării şi utilizării resurselor extrabugetare – creşteri salariale, premii etc.;

– perfecţionarea sistemului de evaluare a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic pe baza evaluării anuale în conformitate Legea Educaţiei Naţionale nr.l/2011, Legea nr. 284/2010, lege cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi cu Ordinul M.E.C.S. 3860 din 10.03.2011 privind aprobarea criteriilor şi metodologiei de evaluare a performanţelor profesionale anuale ale personalului contractual.

– monitorizarea performanţelor obţinute de fiecare membru al colectivului şi cuantificarea lor în funcţie de competenţă, importanţa muncii ca bază pentru promovare profesională;

– crearea dimensiunii participative, investind în capacităţile fiecărui membru al colectivului, în posibilitatea de a desăvârşi „valori” in fiecare domeniu de activitate;

– creşterea rolului Consiliului de Administraţie, a Consiliului Profesoral şi a catedrelor in gestionarea şi formarea resurselor umane;

– creşterea rolului managerului şi a echipei manageriale în formarea colectivelor de colaboratori, în promovarea „omului potrivit la locul potrivit”, în alocarea resurselor umane existente şi identificarea posibilităţilor de optimizare a valorii capitalului uman disponibil.

În funcție de nevoile profesionale, cadrele didactice vor desfășura  activități specifice pentru dezvoltarea profesională, prin participarea la orice formă de dezvoltare profesională/formare continuă (de tip: nonformal, informal, formal):

– studiu individual, dezbateri în grup, sesiuni metodico-științifice de comunicări;

– simpozioane/conferințe, schimburi de experiență, parteneriate educaționale pe probleme de specialitate și/sau psihopedagogice;

– elaborare și prezentare de referate cu conținut de specialitate, didactic sau psihopedagogic;

– recenzii și prezentări de carte;

– elaborare și valorificare a unor proiecte de cercetare realizate individual sau în echipă;

– activități practice cu rol demonstrativ sau aplicativ;

– vizite de studiu la instituții culturale, biblioteci, muzee din țară sau din străinătate, mese rotunde, ateliere teoretice și practice (pictură, muzică, fotografie, graffitti, teatru, IT, jocuri interculturale, jocuri de cooperare), discuții în grupuri mici sau în plen despre probleme de actualitate, tabere, cercuri, proiecte inițiate de organizații nonguvernamentale sau de alte instituții;

– stagii de informare științifică de specialitate și în domeniul științelor educației;

– forme de perfecționare prin corespondență;

– cursuri organizate de instituții de învățământ superior, societăți științifice sau alte organizații profesionale ale personalului didactic;

– programe și activități de perfecționare a pregătirii științifice, psihopedagogice și didactice;

– cursuri de pregătire a examenelor de obținere a gradelor didactice II și I;

– programe de conversie profesională;

– studii corespunzătoare unei specializări din alt domeniu de licență;

– activități metodico-științifice și psihopedagogice, realizate la nivelul unității de învățământ sau pe grupuri de unități, respectiv catedre, comisii metodice și cercuri pedagogice;

– stagii periodice de informare științifică de specialitate și în domeniul științelor educației;

– cursuri de perfecționare a pregătirii de specialitate, metodice și psihopedagogice;

– cursuri de formare în vederea dobândirii de noi competențe și calități/funcții, conform standardelor de pregătire specifice;

– cursuri de pregătire și perfecționare pentru personalul de conducere, de îndrumare și de control, potrivit unor programe specifice;

– burse de perfecționare și stagiile de studiu și documentare, realizate în țară sau în străinătate;

– cursuri postuniversitare de specializare;

– programe de formare continuă acreditate sau avizate;

– studii universitare de masterat pentru cadrele didactice care au absolvit ciclul I de studii universitare de licență;

– programe postuniversitare;

– studii universitare de doctorat;

– dobândire de noi specializări didactice, diferite de specializarea/specializările curentă/e;

– alte programe de perfecționare științifică, didactică și psihopedagogică sau pentru dobândire de competențe complementare care diversifică gama activităților și funcțiilor ce pot fi prestate de personalul didactic, respectiv consiliere educațională și orientare în carieră, asistență socială;

– cursuri specifice de pregătire și perfecționare pentru personalul didactic auxiliar: secretariat, birotică, tehnică de calcul, arhivare, comunicare, biblioteconomie, asistență socială, psihologie școlară, puericultură, prim-ajutor, sănătate și securitate a muncii, de PSI și ISU, prevenire și combatere a violenței și comportamentelor nesănătoase în mediul școlar;

– orice alte activități care contribuie la dezvoltarea profesională, realizate prin diverse forme/programe în raport cu exigențele actuale ale învățământului, în funcție de necesitățile și de interesele de perfecționare a diferitelor categorii de personal didactic.

Participarea la astfel de activități se va consemna în raportul individual de dezvoltare profesională, conform modelului de raport elaborat de Ministerul Educației şi Cercetării Ştiinţifice..

4.AMELIORAREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII  ŞI GENERALIZAREA  ACCESULUI  LA  INFORMAŢIA ELECTRONICĂ

Ameliorarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale este unul din scopurile strategice prioritare pentru perioada 2021-2026. Aceasta presupune utilizarea cu maxim de eficienţă a cadrului normativ şi legislativ în ce priveşte descentralizarea şi autonomia instituţională.

Modernizarea infrastructurii existente se structurează pe trei direcţii principale şi are următoarele obiective strategice:

Investiţii de capital

Fondurile destinate cheltuielilor de capital în măsura în care acestea vor fi alocate vor fi dirijate către următoarele obiective de investiţii:

-Reabilitarea Grădinițelor cu Program Normal din Sânnicolau de Munte şi Cubulcut;

-Reabilitarea termică a clădirilor care găzduiesc săli de clasă;

-Amenajarea unor săli de educaţie fizică la cele două unităţi;

-Modernizarea curţilor  şcolare şi a spaţiilor verzi (coşuri de curte, brazi, flori);

-Aplicarea programului “Şcoală după Şcoală” –  implementare continuată, cf. metodologiei, la Școala Gimnazială ”Toldy” Sânnicolau de Munte, satul cu cea mai mare populație şcolară din cele arondate;

-Implementarea unui sistem electronic integrat de racordare a celor două gimnazii video și internet;

-Dotarea tuturor laboratoarelor de informatică cu aparatură nouă și performantă;

-Dotarea laboratoarelor cu echipamente moderne.

Dotări cu mijloace de învăţământ şi material didactic

-Asigurarea dotărilor necesare spaţiilor destinate activităţilor didactice, de instruire practică şi în spaţiile administrative are următoarele priorităţi:

-Înlocuirea mobilierului şcolar în sălile de clasă deteriorat cu mobilier nou (ergonomic);

-Aprovizionarea cu material bibliografic, manuale, reviste, CD-uri, DVD-uri etc.

-Achiziţionarea de echipament şi aparatură sportivă;

-Dotarea cu obiecte de inventar (table şcolare inteligente, videoproiectoare).

Sporirea resurselor financiare

Având în vedere situaţia economico-financiară la nivel macroeconomic este necesară dimensionarea finanţării asigurate de la bugetul de stat, de la bugetul local precum şi a veniturilor extrabugetare în raport cu cheltuielile reclamate de funcţionarea instituţiei pentru:

– eliminarea gradului de incertitudine a obţinerii veniturilor şi a riscurilor asociate;

– dimensionarea şi fundamentarea economicoasă, eficientă şi eficace a cheltuielilor;

– fundamentarea necesarului pentru investiţii şi realizarea achiziţiilor publice la nivelul celei mai avantajoase oferte sub raportul calitate/preţ;

– atragerea de finanţări externe (în principal de la Comunitatea Europeană) pe baza concursului de proiecte;

– finanţări din partea agenţilor economici şi a comitetelor de părinţi/asociaţia de părinţi;

– se vor identifica şi alte mijloace pentru atragerea de surse financiare pe bază de proiecte (studii de fezabilitate, analize economico-financiare pertinente) programe europene în funcţie de oportunităţile oferite de evoluţia mediului economic şi de facilităţile legislative.

– anual se vor întocmi proiecte de buget pentru fiecare sursă de finanţare, contracte cu comunitatea locală, cu agenţii economici, cu Consiliul Reprezentativ al Părinţilor, cu asociaţii de parinţi şi fundaţii interesate în susţinerea financiară a educaţiei, astfel incât să se obţină sursele necesare.

– utilizarea surselor financiare provenite din cele trei forme de finanţare (buget de stat, buget local, venituri proprii) se va face cu aprobarea Consiliul de Administraţie, stabilindu-se priorităţile pe termen mediu şi lung.

– crearea unui sistem informatic şi informaţional fiabil şi fezabil care să gestioneze resursele de „hard” şi “soft” la nivelul întregii unităţi şcolare este o preocupare managerială prioritară pentru perioada următoare.

– în perioada 2021-2026 se va finaliza activitatea de dotare a tuturor cabinetelor didactice cu calculator şi echipamente periferice specifice.

– accesul permanent la Internet va fi generalizat. Toate disciplinele de studiu vor beneficia de soft specializat astfel încât predarea să capete un caracter dinamic şi să răspundă nevoilor societăţii informaţionale.

5.ADAPTAREA OFERTEI EDUCAŢIONALE

Analiza situaţiei absolvenţilor care au finalizat studiile în perioada 2010-2014 a arătat că aceştia au o pregătire foarte bună în general dar întâmpină dificultăți la liceu mai ales la disciplinele Matematică şi Limba şi literatura română, acest lucru va deveni o prioritate ca pregătire pentru  profesorii titulari care predau aceste discipline.

Oferta educaţională pentru perioada 2021-2026 va suporta transformări în ceea ce priveşte numărul de discipline opţionale conform legii şi diversificarea lor, Matematica și Informatica urmând să aibă prioritate.

Şcoala Gimnazială “Toldy”   face  parte din unităţile de învăţământ din judeţ  care în ultimii ani a cunoscut o creştere constant  a resurselor materiale  şi dotărilor. A crescut implicarea în viaţa comunităţii prin serviciile educaţionale prestate dar şi prin parteneriatele şi proiectele derulate.

Şcoala Gimnazială “Sânnicolau de Munte” are în prezent:

– 2 şcoli gimnaziale găzduite de localuri moderne

– 2 grădiniţe cu program normal, toate cu localuri proprii

Are în componenţă preşcolari şi  elevi astfel:

– Ciclul preşcolar grupe distincte  şi  mixte

– Ciclul primar  cu clasele  Pregătitoare-IV;

– Ciclul gimnazial cu clasele V-VIII.

Şcoala dispune  la nivelul celor două unităţi de 6 clădiri distincte  şi două terenuri de sport. În cadrul celor două gimnazii funcţionează câte  un cabinet de informatică dotat cu 11 calculatoare, unde cursurile sunt susţinute de un profesor calificat, iar elevii pot afla tainele informaticii.

Şcoala dispune de cabinete de fizică, chimie, biologie.

Activitatile extraşcolare prezintă unele trăsături ce se referă la conţinutul şi tematica activităţilor, la durata lor,  la strategiile didactice utilizate, precum şi la formele de organizare a muncii. În şcoala noastră aceste activităţi  îşi au un rol bine definit şi se desfăşoară în conformitate cu planificările aprobate.

Conţinutul plăcut, interesant si atractiv al diverselor tipuri si forme de activităţi desfăşurate în şcoală, precum şi ambianţa oferită, determină participarea tot mai numeroasă  a copiilor dornici să-şi manifeste aptitudiniile şi imaginaţia creatoare în diferite domenii de activitate şi să-şi pună în practică propriile lor iniţiative şi proiecte sub îndrumarea profesorilor.

În consecinţă, activitatea extracurriculară reprezintă spaţiul aplicativ care permite transferul şi aplicarea cunoştiinţelor, abilităţilor, competenţelor dobândite în sistemul de învăţământ. Prin formele sale specifice, activitatea extraşcolară dezvoltă gândirea critic   şi stimulează  implicarea tinerei generaţii în actul decizional în contextul respectării drepturilor omului şi al asumării responsabilităţilor sociale, relizându-se astfel o simbioză lucrativă între componenta cognitivă  şi cea comportamentală.

VIZIUNE

Dorind o viziune dinamică, ştiinţifică, pragmatică, viziunea şcolii s-a centrat, raportându-ne la următoarele domenii:

Curriculum:

-obtinerea unor rezultate competitive asigurând calitatea procesului instructiv-educativ;

-stimularea performanţelor individuale ale elevilor, dezvoltarea personalităţii elevilor, formarea capacităţii intelectuale, stimularea motivaţiei învăţării, asimilarea tehnicilor de munca intelectuală, educatia în sprijinul valorilor societăţii  democratice.

Resurse material-financiare:

-toate unităţile noastre şcolare au centrale proprii, baze sportive şi dotări propice desfăşurării unui învăţământ modern. Se vor putea pune în valoare atât baza material  a şcolii, resursele umane, ceea ce va duce la creşterea prestigiului şcolii în comunitatea locală;

-continuarea informatizarii prin completarea dotărilor cu calculatoare şi conectare la Internet a tuturor unităţilor, în special la grădiniţă.

Resurse umane:

-elevul trebuie să  găsească în şcoală un al doilea cămin, care să-i ofere nu numai cunoştiinţele necesare trecerii într-o treaptă superioară  a învăţământului, ci şi un cadru propice dezvoltării personalităţii lor ca viitori cetăţeni, capabil să facă faţă  cerinţelor contemporane;

-stimularea cadrelor didactice nu numai în vederea perfecţionării, ci şi prin implicarea lor în actul decizional, responsabilizarea acestora.

Relatii comunitare:

-creşterea prestigiului şcolii prin colaborarea cu parteneri direct interesaţi, participarea  şi obţinerea unor rezultate la activităţile propuse  către parteneri.

MISIUNE

Educaţia este cel mai puternic motor al schimbărilor sociale. În acest scop, şcoala noastră îşi propune să dezvolte o cultură organizaţională de tip reţea care să promoveze valori şi credinţe împărtăşite de educatori, elevi si părinţi, punând accentul pe învăţare şi creând un climat educativ de învăţare. Învăţarea trebuie să treacă dincolo de zidurile clasei, încorporând discipline si tehnologii complexe care să-i ajute pe elevi să se integreze într-o societate în schimbare.

Învăţarea trebuie centrată pe elev, înglobând  cele mai noi idei şi practici pedagogice.

Ne propunem să dezvoltăm un parteneriat cu comunitatea locală, un mediu favorabil educaţiei,  bazat pe valori morale, antreprenoriale, tehnologice, informaţionale, religioase, ecologice, astfel încât fiecare elev să beneficieze de şansa de a fie educat ca un bun cetăţean european, creativ dar şi critic şi autocritic, capabil să se integreze în orice ţară europeană.

În prezent şcoala este dotată cu centrale termice  şi a fost utilată modern, pentru ca mediul educaţional în care îşi desfăşoară activitatea elevii şi cadrele didactice din această şcoală să fie cât mai propice pentru un învăţământ de calitate, să fie cât mai atrăgător pentru elevi şi părinţi, cât şi pentru cadrele didactice.

Cadrele didactice care îşi desfăşoară activitatea în această şcoală sunt calificate şi multe titulare, pasionate pentru munca pe care o prestează, dăruite şcolii şi elevilor acesteia. Profesionalismul acestor cadre didactice fac şcoala mai primitoare, mai atrăgătoare, mai luminoasă.

Pe lângă curriculum-ul naţional, şcoala oferă elevilor şi un curriculum la decizia şcolii, ore prestate de cadre didactice pregătite din punct de vedere profesional şi nu numai. Astfel, în programele de opţional, există:

– INFORMATICĂ – clasele  Pregătitoare – VIII.

– LIMBA ENGLEZĂ

Planul de şcolarizare  pentru anul şcolar 2020-2021 cuprinde:

– 4 grupe învăţământ preşcolar

– 2 clase pregătitoare

– 8 clase învăţământ primar

– 7 clase învăţământ gimnazial

6.OPTIMIZAREA RELAŢIILOR INTERSISTEMICE, COMUNITARE ŞI INTERNAŢIONALE

Interacţiunea şcolii cu mediul social, cultural şi economic presupune transformarea ei în centru de resurse educaţionale şi de servicii oferite comunităţii.

Acest deziderat se poate realiza numai prin creşterea autonomiei instituţiei şcolare, descentralizarea administrativă şi financiară şi dezvoltarea, promovarea şi modemizarea relaţiilor interne şi externe.

Succesul procesului de perfecţionare a actului educaţional depinde de măsura în care sunt valorificate şi amplificate relaţiile instituţiei cu mediul social în care activează.

Perfecţionarea relaţiilor intersistemice, comunitare şi internaţionale pentru perioada 2021-2025  vizează următoarele obiective stretegice:

-centrarea activităţii pe nevoile „clienţilor” (elevi, părinţi, comunitate);

-colaborarea eficientă cu personalul – crearea unui climat de muncă pozitiv, motivant;

-abordarea unui stil managerial (la nivelul şcolii, catedrelor, claselor) eficient flexibil;

-creşterea rolului informaţiei, a capacităţii organizatorice şi mobilizatoare, perfecţionarea sistemului de evaluare fazială şi finală tehnică şi economic;

-reprezentarea eficientă a unităţii şcolare raportată la factorii externi (comunitate, foruri ierarhice superioare, autorităţi locale şi judeţene, organe de ordine publică, reprezentanţii cultelor, instituţii similare din ţară şi străinătate, agenţi economici, asociaţii, fundaţii şi organizaţii interesate în susţinerea învăţământului, colective de părinţi);

-implicarea in activitatea şcolii a partenerilor sociali şi asigurarea posibilităţii acestora de a influenţa deciziile la nivelul unităţii şcolare;

-asigurarea transparenţei în activitatea şcolii printr-o relaţie permanentă cu massmedia la nivel local, judeţean, naţional şi internaţional;

-angajarea de parteneriate pe bază de proiecte şi contracte cu instituţii, asociaţii, fundaţii şi agenţi economici în scopul realizării obiectivelor unităţii şcolare;

Perfecţionarea relaţiilor externe în perioada 2021-2026 valorifică relaţiile deja stabilite cu unităţi şcolare de acelaşi nivel din judeţ, regiune, din ţară şi străinătate, organismele ierarhice superioare, instituţiile administraţiei publice, organe de ordine publică instituţii şi organizaţii interesate în susţinerea educaţiei, agenţi economici, reprezentanţi ai cultelor etc.

7. REALIZAREA UNEI ŞCOLI INCLUZIVE PRIN ADOPTAREA STRATEGIILOR DE PERSONALIZARE A PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV, PREVENIREA EŞECULUI ŞCOLAR ŞI INCLUDEREA TUTUROR ELEVILOR ÎNTR-O FORMĂ SUPERIOARĂ DE ŞCOLARIZARE.

Se va avea în vedere la nivel curricular păstrarea unei evidenţe clare şi permanentă apopulaţiei şcolare şi realizarea unor programe de educaţie diferenţiată pentru copiii cu cerinţe educative speciale.

Pentru realizarea acestor deziderate se vor avea în vedere:

-folosirea strategiilor didactice în funcţie de stilurile de învăţare ale elevilor;

-a tragerea de resurse financiare şi dezvoltarea bazei  materiale;

-accesul tuturor elevilor la baza materială a  şcolii;

-flexibilizarea programelor şi a ofertei educaţionale, permanent adaptate la cerinţele social – economice şi pornind de la solicitările beneficiarilor direcţi şi indirecţi ai actului educaţional;

8. ASIGURAREA CREȘTERII CALITĂŢII ÎN EDUCAŢIE PENTRU TOATE DOMENIILE ȘI TOȚI INDICATORII DIN STANDARDELE DE EVALUARE PERIODICĂ A UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR

Această țintă își propune ca acțiuni majore:

a. Reconsiderarea strategiei de dezvoltare instituțională, care trebuie să pornească de la nivelul managementului. Cele 5 funcţii ale managementului (Fayol) au nevoie de îmbunătăţire.

PREVEDEREA, ca funcţie care estimează, intuieşte, descoperă tendinţele de evoluţie a variabilelor sistemului şi dirijează sistemul în sensul obţinerii de rezultate optime în contextul evoluţiei anticipate, trebuie îmbunătăţită prin :

         stabilirea clară a priorităţilor pe termen scurt, mediu şi lung;

         definirea clară a etapelor de dezvoltare;

         elaborarea planurilor corespunzătoare dezvoltării;

         alocarea adecvată a resurselor umane, materiale, financiare şi informaţionale.

PLANIFICAREA :

         trebuie organizată, clar definită şi riguros respectată;

         obiectivele, strategia şi politicile trebuie comunicate fără ambiguităţi;

         trebuie să presupună conştientizarea şi acceptarea schimbărilor.

ORGANIZAREA

Funcţia de organizare reprezintă componenta cea mai complexă a managementului. Aportul său se manifestă în ceea ce priveşte realizarea obiectivelor rezultate ca urmare a manifestării funcţiei de previziune. Mai mult, are menirea să indice “cum să facă” organizaţia pentru a atinge obiectivele prestabilite. Această funcţie trebuie să:

         delimiteze clar compartimetele şi relaţiile dintre acestea prin organigramă;

         stabilească relaţiile dintre compartimente pentru a asigura unitatea de conducere şi cooperarea adecvată;

         definească sistemul informaţional.

COORDONAREA presupune mamagementul resursei umane, care trebuie îmbunătăţită în domeniile:

         managementul carierei;

         evaluare.

CONTROLUL

Funcţia de control-evaluare presupune un ansamblu de acţiuni prin care se urmăreşte în ce măsură rezultatele (performanţele) obţinute sunt identice cu nivelul lor prestabilit prin standarde. Mai mult, urmărirea sistematică a concordanţei dintre rezultate şi programări, din punct de vedere cantitativ şi calitativ, anticiparea consecinţelor, care pot decurge în cazul nerealizării ei, permite să se ia măsurile cele mai potrivite, care să asigure funcţionalitatea, indiferent de natura influenţelor şi de locul unde se desfăşoară.

Pe această componentă trebuie:

         să se implementeze Sistemul de Control Intern Managerial ( OSGG 400 / 2015);

         să se nominalizeze, pe compartimente, prin decizie, persoanele care să monitorizeze activităţile specifice;

         să se elaboreze proceduri specifice de control;

         să se asigure feedback-ul corespunzător constatărilor controlului;

         să se creeze un climat care să încurajeze performanța şi calitatea;

         să se promoveze și împărtășească bunele practici;

         să se asigure creșterea calității actului educațional prin fundamentarea procesului decizional pe evidențe și pe valoare adaugată.

b. Cresterea calității educației oferită de şcoala noastră prin:

         elaborarea strategiei Comisiei de Evaluare și Asigurare a Calității;

         elaborarea procedurilor de monitorizare și îmbunătățire continuă în spirala calității;

         colaborare eficientă a Comisiei de Evaluare și Asigurare a Calității cu conducerea şcolii;

         colaborare eficientă a Comisiei de Evaluare și Asigurare a Calității cu comisiile metodice;

         identificarea punctelor slabe și a amenințărilor și transformarea lor în ținte strategice prin care să se îmbunătățească mereu planurile operaționale;

         implicarea efectivă a unui număr căt mai mare de cadre didactice în procesul de autoevaluare instituţională în vederea conștientizării rolului fiecărui individ în cadrul organizației și responsabilizării lor în implicarea decizională.

CAPITOLUL IV
OPŢIUNI MANAGERIALE

4.1. Principii

Întreaga activitate din şcoală va fi organizată astfel  încât să se creeze în cadrul său un mediu educaţional profesionist, la standarde instrucţionale şi morale înalte. Contextul general actual şi direcţiile stabilite de documentele educaţionale în vigoare constituie premise solide de continuare a eforturilor pentru ca elevii să dobândească o pregătire generală bună, cunoştinţe aprofundate în domeniile legate de viitoarea carieră, deprinderi de muncă intelectuală pentru a putea învăţa pe tot parcursul vieţii, competenţe necesare inserţiei sociale şi profesionale.

Întregul proces de instrucţie şi educaţie al şcolii trebuie să fie centrat pe un set de valori care să se imprime şi să definească profilul moral şi acţional al elevilor noştri.

Demersul managerial are în vedere  realizarea idealului educaţional propus de  Legea Învăţământului şi de documentele de politică educaţională ale Ministerului Educaţiei Naționale. Din această perspectivă finalităţile unităţii noastre şcolare au în vedere formarea unui absolvent în măsură să decidă asupra propriei cariere, a dezvoltării sale intelectuale şi profesionale, activ integrat în viaţa socială.

4.1.1. Dezvoltarea curriculară

Principiile de elaborare a curriculum-ului vizează componentele de bază ale procesului de învăţământ şi reflectă idealul educaţional al şcolii româneşti.Respectând principiul egalităţii şanselor, trunchiul comun asigură fiecărui elev dreptul la o educaţie şcolară comună, un fond de cunoştinţe de bază în temeiul cărora să promoveze cu succes examenele de finalizare a studiilor şi concursurilor organizate la nivel naţional.

4.1.1.1. Trunchiul comun

Însuşirea la nivel maximal a cunoştinţelor cerute de programele şcolare şi îndeplinirea obiectivelor prevăzute de acestea trebuie să constituie preocuparea primordială a întregului colectiv didactic.

Comisia pentru curriculum va întocmi anual şi semestrial programe concrete care să asigure dobândirea cunoştinţelor şi capacităţi1or necesare prin:

– ore de consultaţii (aprofundarea temelor şi capitolelor care fac obiectul programelor de examen);

– elaborarea de materiale auxiliare (ghiduri de pregătire, culegeri de subiecte propuse);

– simulări de examene;

Trunchiul comun desăvârşeşte personalitatea adolescentului prin cultură generală orientaţi în dorneniile indicate în mod precis de Curriculum-ul Naţional şi dezvoltă capacitatea de a-ţi mobiliza propriile resurse.

Opţiunile manageriale privind dezvoltarea curriculară au în vedere următoarele direcţii:

-afectarea numărului de ore pentru temele din prograrnele de invăţământ prevăzute de trunchiul comun în funcţie de necesarul impus, de realităţile obiective identificate la nivelul fiecărei clase şi de experienţa cadrului didactic (exemplu: la nivelul unei clase cu performanţe reduse se va putea opta pentru numărul maxim de ore exclusiv pentru a aprofunda obiectivele şi conţinuturile acoperite de trunchiul comun);

-curriculum-ul la decizia şcolii va propune elevilor ore de aprofundare sau extindere la disciplinele care constituie probe de examen;

-la clasele a VIII-a elevii şi părinţii vor fi informaţi lunar asupra stadiului pregătirii 1or pentru examenul de finalizare (pe baza rezultatelor obţinute la testările din materia prevăzută de programele pentru examene);

-stimularea creşterii responsabilităţii şcolii şi a elevului pentru calitatea şi finalitatea procesului educativ;

-ţasigurarea finalităţii curriculum-ului prin formarea unui absolvent autonom, activ, competent, motivat, capabil de opţiune şi decizie;

4.1.1.2. Curriculum-ul la decizia şcolii

Din punct de vedere al politicii educaţionale a unităţii şcolare prin curriculumul la decizia unităţii şcolare se stimulează promovarea acelor valori şi practici sociale care să asigure individualizarea personalităţii instituţiei la nivel local, regional şi naţional şi să asigure succesul absolvenţilor săi.

Dezvoltarea curriculară trebuie să promoveze deschiderea interdisciplinară şi proiectarea centrării pe competenţe, creşterea transparenţei actului didactic şi „construirea” lui ca un răspuns la nevoile concrete ale comunităţii.

Competenţele generale (care se urmăreşte a fi formate la elevi pe parcursul treptei gimnaziale de şcolarizare) precum şi competenţele specifice se stabilesc în funcţie de opţiunea, înclinaţiile şi interesul elevilor pentru identificarea carierei (continuarea studiilor).

Curriculum-ul la decizia şcolii trebuie să realizeze inovaţia curriculară locală (la nivelul fiecărei catedre şi cadru didactic) şi flexibilizarea deciziei curriculare.

Opţiunile manageriale privind dezvoltarea curriculum-ului la decizia şcolii impun:

– elaborarea proiectului clasei (valabil pe 4 ani) pentru clasele a V-a, în care se conturează perspective disciplinelor opţionale în funcţie de filieră/profil/specializare;

– profesorii propun discipline, cursuri, teme opţionale, în funcţie de preocupările şi experienţa lor, de interesul şi solicitările elevilor;

– proiectarea disciplinelor opţionale se realizează pe perioade de timp de la un semestru la 4 ani (cursuri de l-2 ore pe săptămână, indicându-se precis obiectivele şi contribuţia acestora la formarea culturii generale sau la pregătirea la o anumită disciplină);

– oferta globală de cursuri opţionale va cuprinde dublul numărului de ore faţă de posibilitatea de opţiune a elevilor;

– proiectarea ofertei disciplinelor opţionale ca „un tot unitar” respectând structura unităţii şcolare şi durata şcolarităţii în învăţământul gimnazial;

– proiectarea fiecărei discipline opţionale va conţine:

– argumentul;

– competenţe specifice;

– competenţe generale (pentru opţionalele propuse pentru întreg ciclul gimnazial);

– conţinuturi;

– valori şi atitudini;

– sugestii metodologice;

-proiectarea disciplinelor opţionale în funcţie de structura ofertei educaţionale (nivele de învăţământ), de resursele existente (materiale şi umane) şi de ţintele strategice pe teren scurt şi mediu;

– proiectarea ofertei curriculare implică întreg colectivul didactic coordonat de şefii de catedre şi Consiliul Şcolar;

– predarea disciplinelor opţionale pe baze atractive uzându-se de strategii didactice noi şi de metode de evaluare performante;

– informarea corespunzătoare a părinţilor şi elevilor asupra rolului disciplinelor opţionale, a dezvoltării rutelor individuale de pregătire;

– disciplinele alese de elevi şi parinţi pentru a fi studiate sunt obligatorii pentru un an şcolar;

– dobândirea competenţelor de comunicare în limbi de circulaţie internaţională se asigură prin studiul a doua limbi străine (limba engleză și limba franceză) la clasele de gimnaziu;

– formarea unui absolvent compatibil cu societatea informatizată se realizează prin asigurarea cunoştintelor de utilizare a tehnicii de calcul şi de accesare a Internetului (oferta curriculară a unităţii şcolare propune studiul informaticii la nivelul maxim admis de planul de învăţământ);

– adaptarea permanentă a ofertei curriculare la nevoile de educaţie şi calificare resimţite la un moment dat şi compatibilizarea cu practicile sistemelor de învăţământ europene;

– transferul de experienţă, metode şi strategii didactice de la unităţi şcolare de acelaşi nivel din ţară şi din străinătate;

– compatibilizarea europeană a curriculum-ului prin programele internaţionale realizate şi cele care vor fi realizate prin Agenţia Erasmus în perioada 2021-2026;

Pachetele de discipline opţionale vizează, formarea unui sistem de cunoştinţe, abilităţi, şi aptitudini care individualizează personalitatea absolventului şi îi asigură competenţa în următoarele domenii de interes:

1. Educaţia în spiritul comunicării interculturale

– dobândirea de competenţe de comunicare în limba engleză, limba franceză;

– familiarizarea cu valorile culturale internaţionale;

– accesul la informaţia ştiinţifică şi tehnologia modernă;

– studiul unor discipline ca: informatica, matematica, chimia, istoria, geografia, discipline tehnologice, în limba franceză sau limba engleză;

1. Educaţia informaţională

– interpretarea informaţiei prin simularea proceselor virtuale şi în timp real

– utilizarea echipamentului multimedia;

– proiectarea asistată de calculator ;

1. Educaţia moral-civică

– drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului;

– promovarea valorilor şi practicilor specifice democraţiei;

– drepturi şi îndatoriri cetăţeneşti;

1. Educaţia estetică şi dezvoltarea sensibilităţii

– rolul artei în formarea personalităţii individului;

4.2.  CONSULTAREA, MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PDI

4.2.1. Consultare

Acţiuni în vederea actualizării, monitorizării, evaluării PDI:

1. Stabilirea echipei de lucru şi a responsabilităţilor.
2. Informarea actorilor educaţionali în legătură cu procesul de elaborare a PDI.

3.    Culegerea informaţiilor pentru elaborarea PDI prin: chestionare aplicate elevilor, părinţilor, profesorilor şcolii, inspectorilor şcolari, autorităţilor locale; interpretarea datelor statistice la nivel regional şi local. Aceste informaţii au fost corelate cu priorităţile identificate lanivel regional şi local pe judeţul Bihor şi oraşul Săcueni.

1. Colaborarea cu celelalte şcoli din judeţ pentru colectarea şi prelucrarea informaţiilor în  vederea analizei mediului extern.
2. Stabilirea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare.
3. Prezentarea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare spre consultare personalului şcolii, în cadrul Consiliului profesoral şi în cadrul şedinţelor de catedră, elevilor şcolii, în cadrul Consiliului elevilor, părinţilor, în cadrul întâlnirilor cu părinţii şi partenerilor sociali ai şcolii.
4. Structurarea sugestiilor formulate în urma consultărilor şi, pe baza acestora, reformularea  obiectivelor şi priorităţilor.
5. Elaborarea planurilor operaţionale.

Surse de informaţii:

• Documente de proiectare a activităţii şcolii (documente ale catedrelor, Comisiei Diriginţilor, Consiliului elevilor, Consiliului reprezentativ al părinţilor, documente care atestă parteneriatele şcolii, oferta de şcolarizare);
• Documente de analiză a activităţii şcolii (rapoarte ale catedrelor, rapoarte ale Consiliului de Administraţie, rapoarte ale echipei manageriale, rapoarte ale celorlalte compartimente ale şcolii – secretariat, administraţie, contabilitate, bibliotecă);
• Documente de prezentare şi promovare a şcolii;
• Site-uri de prezentare a judeţului Bihor;
• Anuarul statistic al judeţului Bihor;
• Chestionare, discuţii, interviuri;
• Rapoarte scrise ale ISJ şi MECS întocmite în urma inspecţiilor efectuate în şcoală.

4.2. 2. Monitorizarea şi evaluarea

Implementarea PDI – ului va fi realizată de către întregul personal al şcolii, iar procesul de monitorizare şi evaluare va fi asigurat de echipa de elaborare a PDI prin:

• întâlniri şi şedinţe de lucru lunare pentru informare, feed-back, actualizare;
• prezentarea de rapoarte semestriale în cadrul Consiliului Profesoral şi al Consiliului de Administraţie;
• activităţi de control intern;
• corectare periodică şi actualizare.

1. a) Monitorizarea

Monitorizarea acestui plan se va realiza pe parcursul anului şcolar curent și în anii următori,  urmărindu-se mobilizarea eficientă a resurselor umane (profesori, elevi, părinţi) şi non-umane în vederea realizării indicatorilor de performanţă ce revin fiecărui obiectiv

În procesul de monitorizare se urmăreşte :

– comunicarea clară a obiectivelor şi concertarea tuturor eforturilor pentru realizarea lor;

– mobilizarea exemplară a factorilor implicaţi în realizarea obiectivelor;

– analiza unor soluţii în împrejurări complexe ce apar în derularea proiectelor.

Ca instrumente de monitorizare se folosesc :

– observaţiile;

– discuţiile cu elevii;

– asistenţa la ore;

– sondaje scrise şi orale;

– întâlniri in cadrul comisiilor metodice din şcoală, Consiliu de administraţie, Consiliu profesoral  etc.

1. b) Evaluarea

Evaluarea PDI se va face atât pe parcursul derulării lui şi mai ales la finele anului şcolar  curent  când se vor inventaria indicatorii de performanţă şi se vor face corecturile necesare pentru un plan de acţiune al şcolii viitor adaptat evident situaţiilor ce se impun la momentul potrivit.

Instrumente de evaluare

Evaluarea acestui proiect îşi propune proceduri prin care să se poată stabili următoarele :

• raportul dintre performanţele obţinute şi cele intenţionate;
• acţiuni corective în situaţii când performanţa mai mică decât aşteptările.

Evaluarea va fi făcută cu accent pe dezvoltarea sistemului de competenţe, folosind ca instrumente de evaluare următoarele:

• autoevaluare;
• interevaluări;
• declaraţii de intenţii
• interviuri de evaluare;
• observaţii folosind ghiduri de observaţie;
• fişe de apreciere;
• diferite rezultate materiale ale aplicării proiectului.

În toate evaluările care se referă la planificarea activităţilor din prezentul proiect al şcolii, se va acorda atenţie următoarelor elemente :

• respectarea misiunii şi a viziunii;
• urmărirea respectării etapelor propuse prin proiect;
• analiza formulării obiectivelor pentru fiecare ţintă în parte;
• corelaţia dintre resurse si obiectivele alese;
• stabilirea corectă a indicatorilor de performanţă şi a modalităţilor de evaluare în cadrul  fiecărei ţinte.

1. c) Responsabilităţi

Responsabilităţile pentru actul de evaluare menit să furnizeze factorilor care gestionează activitatea de învăţământ, informaţiile privind modul şi etapele de realizare a obiectivelor propuse, sunt distribuite astfel :

• Managerii pentru obiectivele legate de oferta educaţională, evoluţia în carieră a cadrelor  didactice, creşterea performanţelor şcolare şi parteneriate.
• Responsabilii comisiilor metodice pentru creşterea randamentului şcolar.
• Profesorii coordonatori şi consilierul educativ pentru problemele de educaţie din şcoală, cât şi  pentru cele legate de activităţile extraşcolare şi extracurriculare.

1. d) Indicatorii de performanţă

Prin perspectivă managerială o evaluare corectă şi oportună este menită să asigure o  funcţionare optimă sistemului de formare din şcoală. Dintre posibilii indicatori de performanţă amintim :

• furnizarea unor informaţii utile despre starea sistemului de formare din şcoală;
• stabilirea unor criterii obiective ca termeni de referinţă în evaluare pentru atribuirea de  semnificaţii datelor obţinute prin evaluare şi emiterea de judecăţi de valoare (aprecieri obiective);
• enunţuri prin care să fie prezentate sintetic datele şi concluziile ce se desprind din  evaluare;
• adoptarea unor decizii corecte pentru reglarea sistemului atunci când prin monitorizare şi evaluare se impune acest lucru

4.2. 3. Programul activităţii de monitorizare şi evaluare

– Frecvenţa monitorizării

– Datele întâlnirilor de analiză

– Întocmirea seturilor de date care să sprijine monitorizarea ţintelor

– Monitorizarea periodică a implementării acţiunilor individuale

– Urmărirea progresului în  atingerea ţintelor.

– Stabilirea impactului asupra comunităţii în Consiliul de administraţie al şcolii

– Evaluarea progresului în  atingerea ţintelor.

– Actualizarea acţiunilor din PDI în lumina evaluării Consiliului de administraţie

Comisia de elaborare:

– prof. Mocsar Laszlo – DIRECTOR

– prof. Toda Sebastian – Responsabil CEAC

– prof. Papp Iren Monika – profesor coordonator structura arondată